June 19, 2010

Si m-am aruncat in bratele mortii cu buna stiinta . Apa era furioasa , iar valurile se aruncau asupra mea ca un iubit gelos ce vrea sa ma faca prizoniera lui pentru totdeauna . 
"Vino inapoi." strigai de pe mal. Iti simteam durerea in voce . Alta daca mi-ar fi pasat . 
Dar nu scoteam niciun zgomot . Ma indreptam spre usi mari , negre si reci cu legatura de chei in mana , lasand amintirile sa plece .
Luna ma parasise si ea . Eram singura si atunci mi-am adus aminte de ce ea odata imi spusese .
Noi suntem fiinte solitare . Ne spanzuram zeii in copaci si gandurile , apoi murim doar pentru a renaste din cenusa . Niciodata n-o sa iti fie bine . Insa trebuie sa lupti constant , ca sa iti fie cat mai putin rau .

No comments:

Post a Comment