May 20, 2010

Odata , aveai doar un punct mic , ce credeai ca e inofensiv , pe inima ta . Nu i-ai dat atentie , te mai intepa uneori , dar te gandeai ca e de la problemele obisnuite ce ajungeau sa te intristeze zilnic pentru cateva minute . Au trecut zile , au trecut luni si tu credeai ca totul e ok .
Dar intr-o zi , ti s-a facut rau brusc . La o analiza amanuntita inima ta era aproape o treime neagra .
"S-a intins ca o pata de cerneala pe o foaie alba." ti-a explicat doctorul . Usor , fara durere , ca mai apoi insa sa explodeze brusc .


Nu stiam , ce as fi putut sa fac ? Mi-ar fi placut sa-mi scot inima din piept , sa o pun la pamant si sa o zdrobesc , poate ca odata cu ea te vei duce si tu . Mi-ar fi placut insa si sa vin la tine , sa-ti pun cateva picaturi de otrava in pahar , crezand ca atunci cand vei pleca si tu inima mea va fi din nou ca inainte . Insa cel mai tare mi-as fi dorit sa te intorci plin de regrete , pata de cerneala sa dispara , iar tu sa ramai langa mine .
Ca sa se indeplineasca un vis insa , nu e nevoie doar de o persoana .

1 comment: